PROPAGANDĂ ȘI MANIPULARE. PE FACEBOOK

Atunci când am scris, alaltăieri, că decizia mea fermă de a nu mă prezenta la urne pentru a opta între Iohannis şi Ponta (sau între oricine altcineva din actuala ofertă politică) seamănă, pe undeva, cu aceea din 2000, când n-am fost să aleg între Iliescu şi Vadim, chiar nu făceam o comparaţie între personaje, fiindcă, de bine, de rău, cele de-acum sunt infinit mai frecventabile decât cele din urmă cu 14 ani. Exprimam doar o stare… să-i spunem sufletească personală.

Pe de altă parte, dincolo de faptul că, din câte am văzut, unii analişti au mers ceva mai departe cu similitudinile, asemuindu-l, dacă am dedus bine, în special după aflarea rezultatelor, pe Iohannis cu Iliescu, iar pe Ponta cu Vadim, ceea ce mi se pare destul de hazliu, îmi amintesc, apropo de o altă idee vehiculată intens zilele astea, că şi atunci, în 2000, scorul obţinut de Vadim Tudor, inclusiv la nivel de partid (pe-atunci “parlamentarele” şi “prezidenţialele” erau cuplate), ceva în jurul a (coincidenţă?) 30% în primul tur, era explicat prin ieşirea masivă la urne a… tinerilor din noua generaţie de alegători, care însă au votat pe jumătate în bătaie de joc şi pe jumătate în scârbă, pentru “a da o palmă actualei clase politice” (recte cea de-atunci, altminteri nu cu mult diferită de asta de-acum). De unde ar cam reieşi că, în aceste comparaţii, Iohannis e mai degrabă (ca) Vadim! În fine.

În altă ordine de idei, citeam ieri un articol semnat de CTP, în care jurnalistul găsea drept una dintre explicaţiile victoriei relativ zdrobitoare a lui Iohannis faptul că “tehnologia Facebook cuplată cu telefonul mobil produce uzura morală a televiziunii, depăşită ca mijloc de propagandă şi manipulare. Relaţiile instituite de reţelele sociale, bazate pe feedback şi comunicare instant între mase mari de oameni fac ineficientă propaganda neagră, alcătuită din minciuni şi dezinformări sfruntate practicată de televiziunile-ciomag ale lui Ponta”.

Dacă prima aserţiune mi se pare foarte corectă, în sensul că, da, televiziunea s-ar putea să fie depăşită ca mijloc de propagandă şi manipulare, aşa cum, în urmă cu vreo zece ani, tocmai fusese depăşită presa scrisă (nu că acum n-aş fi primit în poştă o fiţuică mizerabilă, de care-l suspectez, ca de multe alte rele, pe Onţanu, primarul sectorului meu şi în care Iohannis, poreclit “suflet mort” era acuzat, printre altele, că “face case pe spinarea copiilor”?!), cea de-a doua mi se pare în cel mai bun caz o naivitate, pentru că, din punctul meu de vedere, reţelele de socializare, în frunte cu Facebook-ul, n-au făcut decât să preia acest rol de propagandă şi manipulare de la televiziuni. Doar dacă nu cumva termenul “depăşit(ă)”, din articol, avea chiar celălalt sens, “întrecut(ă)”, și nu “învechit(ă), “perimat(ă)”! Da’ din context nu reiese.

La fel cum, odată cu explozia televiziunilor, în special de ştiri, se spunea (mai precis, învingătorii o făceau) că oamenii nu mai pot fi prostiţi de mizerabilele campanii de presă din ziare, pentru că informaţia circula mult mai rapid, punctele de vedere opuse puteau fi redate practic concomitent şi aşa mai departe, acum minunăţia de mijloace de comunicare “imaculate”, “imparţiale” şi “infailibile” sunt reţelele sociale. Ei aş!

Poate că CTP urmăreşte Facebook-ul pe sărite sau o fi având “prieteni” selectaţi cu mare grijă, dar pe “wall-ul”, “peretele” sau cum s-o numi ăla al meu s-au perindat şi încă se perindă nişte filmuleţe şi nişte poze, în special trucate, de mai mare scârba. Despre texte, inclusiv, sau mai ales, comentarii ale utilizatorilor, printre care se numără, firește, și politicieni sau “intelectuali de-ai lui Băsescu” (ăia despre care spuneam ieri că erau să mă facă să votez cu Ponta!), ce să mai vorbim? De altfel, după cum tocmai am descoperit, CTP însuşi scrie chiar în editorialul de azi despre aşa ceva. Atunci cum poate susţine o asemenea enormitate, că reţelele de socializare sunt imune la propagandă şi manipulare? La fel ca şi odată cu “revoluţia” televiziunilor, problema se pune doar în termeni de cine se prinde primul de adevăratul lor impact şi începe să le folosească eficient în favoarea lui înaintea altora. Asta ca să nu mai spun că, spre deosebire de audio-vizual, mediul online nici măcar nu este (cel puţin încă, iar eu sper că niciodată) reglementat atât de strict. 

Fără să pretind că am o imaginaţie prodigioasă, pentru a putea anticipa ce mijloace de comunicare vor mai apărea în viitor, inclusiv în cel îndepărtat, sunt sigur că manipularea va dăinui odată cu ele. (Se prea poate să mai fi spus lucrul ăsta şi oameni mult mai celebri şi înţelepţi decât mine, dar nu le prea am cu citatele din memorie, tocmai pentru că n-am deloc memorie.) Nici măcar o formă de telepatie generalizată, în care membrii unui popor întreg ar comunica instantaneu, cu “feedback” cu tot, în campaniile electorale, n-ar fi scutită de “propaganda neagră”, practicată, probabil şi atunci, tot de urmaşii lui Iliescu, Năstase şi Ponta, dornici să reinstaureze, după câteva milenii de libertate şi prosperitate aduse de “dreapta” pedelistă, totalitarismul comunist. Să fim vigilenţi!