Bucureşti, România
E-mail: blogziar@yahoo.com

marți, 27 februarie 2024

INVERS, VICEVERSA ȘI PE DOS

Știu că în general e doar un fel de-a spune, dar mie chiar mi se pare absolut fascinant cum, în România, din când în când, parcă la intervale bine stabilite de cineva și oarecum egale, se ivește (ca) din senin prin presă ori pe rețelele sociale câte un subiect de tip enormitate – fie un (fel de) cântec pe YouTube sau chiar o poezie prezentată la un mare festival de literatură; fie un (alt fel de) personaj scabros, libidinos, care face sau măcar declară ceva abject; fie vreo acuzație (neîntemeiată) de rasism sau sexism la adresa cuiva (important); fie (doar) vreo măsură economică sau strict politică a unui partid, eventual de guvernământ... –, moment în care eu, de pildă, mă aștept să apară instantaneu luări de poziție cvasiunanime care să condamne sau, dimpotrivă, să apere ceea ce, după toate regulile de bun-simț, e de condamnat sau, dimpotrivă, de apărat, doar ca să am mereu naiva stupoare monumentală de a descoperi că, de fapt, într-adevăr apar instantaneu luări de poziție cvasiunanime, însă... exact contrare, covârșitoarea majoritate a opiniei publice, în frunte cu „prietenii” mei de pe Facebook, selectați, de la o vreme, din elita cel puțin culturală a țării, luând partea... ursului, respectiv a porcăriei, a kitsch-ului, a imbecilului, a aberației, a celor care fac acuzații absurde și așa mai departe; înțelegeți ideea.

Sigur că, până la urmă, chestia asta, pe lângă că mă tot învață minte să nu-mi mai fac iluzii deșarte că trăiesc într-o lume aproape normală la cap, are și o componentă de binevenită salubritate, mai separând puținul grâu de munții de neghină din lista aia de prieteni de pe Facebook și nu numai, în care, pe de altă parte, trebuie să recunosc că oricum păstrez cu un soi de... nu sfințenie, ci mai degrabă dimpotrivă, diabolism și cele mai penibile figuri, deoarece sunt un izvor nesecat de neprețuite exemple de prostie crasă și inspirație pentru personaje literare caricaturale pe care altfel mi-ar trebui o imaginație cu adevărat ieșită din comun, supracaragialească, să le inventez.

Niciun comentariu: