PREMIILE OSCAR 2018

Cu eforturi uşor titanice şi cam pe ultima sută de minute, am reuşit să văd şi anul acesta la timp, înaintea ceremoniei pentru decernare, covârşitoarea majoritate a filmelor nominalizate la Premiile Oscar. Deja oarecum tradiţionala excepţie o reprezintă “All the Money in the World”, însă, văzându-i pe competitorii săi şi mai toate celelalte în care a jucat (nu doar) în 2017, am convingerea – pe cât de, fatalmente, preconcepută, pe atât de fermă – că excelentul Cristopher Plummer merită cu prisosinţă distincţia pentru cel mai bun rol secundar masculin, singurul contracandidat serios, din punctul meu de vedere, fiind Richard Jenkins, cel pentru care am rezistat, oricum cu greu, să urmăresc până la (fericitul) sfârşit mizeria pentru copii cu înclinaţii zoofile “The Shape of Water”.

Prin urmare, făcând abstracţie de criteriul “diversităţii” (coloristice) pe care au fost (din nou) selectate cu tot dinadinsul şi parcă în duşmănie cele mai slabe pelicule de anul trecut numai pentru a se preîntâmpina, pe lângă deja obişnuitul scandal rasist (“Get Out”?!?!), unele stârnite de (organizaţiile) feministe (“Lady Bird”?!?!?!) şi de homosexuali (“Call Me By Your Name”?!), îmi voi nominaliza şi eu favoriţii:

Cel mai bun actor în rol principal: Gary Oldman – “Darkest Hour”;

Cel mai bun actor în rol secundar: (cum spuneam, cu amintitele amendamente) Christopher Plummer – cam orice (de pildă, “The Man Who Invented Christmas”), deci inclusiv “All the Money in the World”;

Cea mai bună actriţă în rol principal: Frances McDormand – “Three Billboards outside Ebbing, Missouri” (fie şi în detrimentul uneia dintre febleţile mele, Margot Robbie, care s-a dovedit, iată, că nu e doar o fată superbă);

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Allison Janney – “I, Tonya” sau, dacă trebuie neapărat păstrat “echilibrul” rasial şi pentru a nu compromite alte categorii, unde ar fi un sacrilegiu şi mai mare (gen, “cel mai bun film”, “cel mai bun regizor” sau “cel mai bun actor în rol principal”, oricât de simpatic ar fi  Denzel Washington): Octavia Spencer – “The Shape of Water”;

Cel mai bun scenariu original: “Three Billboards outside Ebbing, Missouri” – Martin McDonagh;

Cel mai bun scenariu adaptat: “Molly's Game” – Aaron Sorkin;

Cel mai bun regizor: Christopher Nolan – “Dunkirk”;

Cel mai bun film: “Dunkirk”.

Cu precizarea că, la ultima categorie, nu m-ar deranja (prea rău) să câştige nici, în ordine, “Darkest Hour”, “Three Billboards outside Ebbing, Missouri” sau “The Post”, în schimb aş fi de-a dreptul revoltat să o facă oricare dintre celelalte (porcării ordinare) nominalizate!