DESPRE (IN)COMPETENȚĂ

1. Nu mai departe de ieri dimineață, la buletinele informative ale Antenei 3, prompterista de serviciu prezenta, cu o morgă solemnă și avertizându-ne că urmează imagini care ne pot afecta emoțional sau ceva, o „știre” conform căreia, „într-un mall din apropiere de Ploiești”, a avut loc o bătaie generală. În imaginile blurate (că așa cică e profesionist) filmate cu telefonul mobil de undeva, de la un etaj, de către, foarte probabil, o elevă de liceu, care chicotea de încântare c-o să trimită la televiziune, pe WhatsApp, la numărul afișat, o ditamai bomba de presă, mai mult NU se vedea o mulțime de oameni care puteau să se afle în orice loc de pe mapamond, inclusiv în China sau India, eventual chiar într-un mall (dar nu era deloc sigur) și care, într-adevăr, păreau să se îmbrâncească și să strige unii la alții. După care, fără vreo explicație privind motivele incidentului, victimele rezultate, intervenția autorităților, durata (presupunând că nu se mai bat și acum, încă de prin ianuarie 1973) etc., s-a trecut la următoarea știre. Bravo, CNN-ule de Dâmbovița!

2.  Fără să fiu împotriva implicării tinerilor în diverse activități obștești, ba chiar dimpotrivă, tot mai des am sentimentul că, în presă, o mare parte din sarcinile editoriale au început să revină unor minori, cu foarte precare cunoștințe de... orice fel, de la limba română la cultură generală, angajați pe pile și pentru cu totul alte lucruri decât cele de care ajung să se ocupe.

Așa, de pildă, în urmă cu câteva zile, pe „burtiera” unuia dintre posturile noului megatrust cu profil sportiv Prima Sport, care, în mod ușor straniu, în grila mea de la Digi are trei canale, în cea de la Orange (ex-Telekom), patru, iar în cea de la Vodafone (fostul UPC), cinci, plus vreo trei PPV, și care, în altă ordine de idei, n-a scăpat nici acum, după rebranduire (de la Look), extindere la nivel național și așa mai departe, de puhoiul de comentatori cu accent specific unei anumite părți a țării, ceea ce e în regulă, dar conferă o notă de... regionalism întregului concern, trona, așadar, sub formă de titlu al materialului video informativ ce se derula pe ecran, textul „Petrolul – UTA Arad 2-1”, ceea ce m-a făcut să-mi imaginez că puștiul, dezorientat, inițial, de un prea telegrafic „Petrolul – UTA...”, unde numele formației bănățene părea, cumva, ciuntit sau cam neserios, s-a gândit să completeze cu Arad, fără să realizeze (așa cum n-o fac nici unii mai vechi în branșă, între noi fie vorba) că UTA înseamnă, cel puțin la origini, Uzinele Textile Arad, așa încât UTA Arad e un soi de pleonasm, iar, pe de altă parte, nici n-a mers mai departe cu acuratețea, încât să scrie, măcar, și „Petrolul Ploiești”.

Toate astea sunt, însă, absolut nesemnificative în comparație cu faptul că, așa cum reieșea foarte limpede inclusiv din comentariul ce însoțea imaginile, scorul partidei fusese... 1-0.

3. Și tot la Prima Sport, la care mă uit, în medie, cumulat pe toate canalele, câteva secunde pe săptămână, cu excepția weekendurilor în care sunt curse de Formula 1, când urmăresc, pe două televizoare, transmisiunile în paralel cu cele de pe Digi Sport (am și eu piticii mei pe creier), vedeam duminică, în colțul ecranului, unde sunt prezentate principalele evenimente ce vor fi difuzate în curând, o (dez)informație care m-a și bulversat, făcându-mă să mă tem că, în urma meciului rejucat dintre Sepsi și FC U Craiova, încheiat cu 4-0 și despre care, printr-o coincidență destul de stranie, am tot scris chiar eu în ultimul timp, s-a lăsat cu niscai descalificări, penalizări și așa mai departe despre care n-am aflat, iar echipa din Sfântu Gheorghe n-a mai ajuns în play-off, deoarece reieșea că primul meci din această fază va avea loc între Farul și... FC U!  Sigur, o vreme, când încă nu se știa rezultatul, decisiv în privința echipei calificate, televiziunile au scris ceva gen „Farul –Sepsi/FC U Craiova”, însă iată că adolescentul indolent de serviciu de la Prima Sport, proaspăt detașat de la departamentul de baschet sau cel de oină, așa că n-are de unde să știe ce se petrece în fotbalul autohton, a bifat, ulterior, echipa greșită, și nici nu i-a atras nimeni atenția (presupunând că măcar unul dintre responsabilii cu fotbalul de-acolo chiar știa ce și cum)... până la ora partidei.

4. În funcție de sistemele de referință ale fiecăruia, vestea bună sau cea și mai rea este că nici alții nu sunt mai breji. De pildă, cursa de Formula 1 de duminică seara, din Arabia Saudită, a prilejuit ieșirea la rampă a unui șir întreg de caraghioși înfipți în cele mai înalte funcții de conducere și responsabilitate din Marele Circ.

După ce „bobocul” Fernando Alonso, proaspăt debutant în competiție în urmă cu nici peste două decenii, astfel încât încă n-a apucat să învețe cum se poziționează corect un monopost pe grila de start, a încasat o penalizare de cinci secunde, echipa sa, Aston Martin, ce-i drept, cu ceva mai proaspete state de serviciu, a făcut o greșeală în momentul ispășirii, la boxe, ceea ce a declanșat un adevărat lanț al slăbiciunilor și incompetenței, în frunte cu ale organizatorilor cursei, care, cu toate că au avut la dispoziție zeci de minute pentru a constata deficiența, iar „zvonurile” privitoare la o penalizare suplimentară au început să apară, prin intermediul comunicațiilor radio din cadrul echipelor interesate, cu (alte) tururi bune înainte de final, pedeapsa a fost anunțată oficial abia fix DUPĂ încheierea festivității de premiere, unde Alonso se bucurase ca un copil pentru locul de pe cea de-a treia treaptă a podiumului, doar ca să afle că la timpul său final s-au adăugat zece secunde, ajungând pe poziția a patra.

În același timp, cu toate că, nu mai departe de cursa precedentă, pentru o situație similară pedeapsa a fost (TOT) de zece secunde (în sensul că o eroare la ispășirea celei inițiale, de cinci secunde, conduce, practic, la dublarea ei), catastrofalii mai-mari (există și unii mai-mici) de la Mercedes, auzind ei câte ceva, dar neînțelegând mai nimic, i-au cerut lui George Russell, aflat cam la cinci secunde în urma lui Alonso, să forțeze, pentru a nu depăși acest interval la final, în eventualitatea că..., în schimb nu l-au atenționat și pe Lewis Hamilton, aflat, la momentul acela, cam la zece secunde de spaniol și care, cu cauciucuri mai aderente (e drept că și mai uzate, dar cine știe?), poate ar fi reușit să se mențină într-un ecart mai mic, astfel încât, cu penalizarea de – firește, cum era la mintea cocoșului, dar nu și la ale celor de la Mercedes – zece secunde, Alonso să termine și în urma lui, nu doar a lui Russell, cum s-a întâmplat, pentru numai vreo două zecimi. Și ne mai mirăm că ditai constructorul de mașini german e bătut măr de un producător de băuturi energizante!

ACTUALIZARE (ca un fel de corolar): Aston Martin a făcut contestație, a câștigat, iar Alonso e iarăși pe locul trei!