Bucureşti, România
E-mail: blogziar@yahoo.com

joi, 26 martie 2020

ALTE 8 CHESTII ŞI CHESTIUNI…

... 26. Care este legătura dintre şoferul Loganului din fruntea uneia dintre multele coloane de maşini formate ieri prin Bucureşti din cauza poliţiştilor şi militarilor (care sper că au armele doar de paradă, fără niciun fel de muniţie, nici măcar de manevră, cum le-am plimbat şi eu un an şi patru luni pe vremea altui dement) care au înţeles că scopul principal al Ordonanţei (Militare?!) nr. 3 e să se adune bani la buget din amenzi (măcar dacă s-ar duce către Sănătate, nu pentru cei 2% daţi Armatei Române cu cai de lemn să se simtă Trump în siguranță că nu-l atacă teroriştii care nu l-ar ataca dacă n-ar ataca el pe te miri cine) şi şoferul furgonetei aflate cu două Forduri şi un Opel mai în spate? În principiu niciuna, că şi-ar fi văzut fiecare de drum şi treabă (greu de crezut că ieşiseră doar să consume nişte benzină degeaba) şi s-ar fi întors fiecare la familia lui cu două ceasuri mai devreme. Aşa însă, îi leagă mănuşile de cauciuc sau mâinile necurate goale ale agentului, care a plimbat virusul de pe buletinul şi Declaraţia primului pe documentele celuilalt. Să nu ne mire dacă următorul focar important de răspândire a coronavirusului în România, după spitalul judeţean din Suceava (pentru care ministrul Sănătăţii tot n-a demisionat!), vor fi miile de tot felul de tab-majori de la toate instituţiile, care se plimbă aiurea pe străzi, în pâlcuri de câte patru, că poate unul ştie să citească, altul să numere, iar ceilalţi doi sunt doar superiorii lor ierarhici.

27. Care este legătura dintre ministrul Sănătăţii de la noi, Parcă Costache, şi Boris Johnson, premierul de circ al Marii Britanii? În afară de privirile bovine inteligente, faptul că şi unul şi celălalt vehiculează cifre absurde cu cetăţeni care vor fi testaţi (rapid) pentru coronavirus în următorii… 10-12 ani.

28. Nu ştiu de ce, dar multă lume, în frunte cu vajnici reprezentanţi ai autorităţilor şi chiar madam Firea, indiferent ce treabă crede că ar mai avea şi ea, pare să fie convinsă că testarea de sau pentru coronavirus echivalează cu vaccinarea. Sigur că e bună, dar nu e chiar panaceul mult visat. Excesiv mediatizatul exemplu al Coreei de Sud are şi el un sens doar până la un punct: respectiv exact acela al numărului real de infectaţi, indiferent care ar fi el. Faptul că, de pildă, conform unui site (din păcate, până acum n-am găsit niciunul foarte precis, fiecare actualizându-se când se trezeşte vreun administrator, iar cel mai prost e cel pe care-l citează Antena 3 şi Digi, care umflă aiurea cifrele, şi-aşa înspăimântătoare, cu noii infectaţi din Italia, în loc să apeleze la sursa oficială, cu canal pe YouTube şi aşa mai departe), în ultimele 24 de ore au fost „numai” 104 cazuri noi, iar totalul e la un relativ (comparând cu alţii) scăzut nouă mii şi ceva, nu se datorează celor, poate, 20.000 de testări (spre deosebire de cele vreo mie de la noi), ci împrejurării fericite că nici în realitate nu sunt multe cazuri. Pe scurt, dacă, de exemplu, există, la un moment dat, în absolut, (doar) 10 cazuri, ele tot 10 vor fi şi dacă se fac 10 teste (ţintite la fix, e adevărat) şi 1.000 şi 10.000 şi 2 milioane.

29. Pe de altă parte, în măsura în care testele rapide, cu o marjă de eroare, dacă am înţeles eu bine, de vreo 20%, ar da chix doar în sensul că pot apărea ca negative chiar şi la oameni infectaţi (nu şi invers, recte pozitive la cei sănătoşi), tot au utilitatea lor: când iese negativ, cei interesaţi (medici, în primul rând, la care s-a prezentat un astfel de pacient) pot continua să fie prudenţi, că nu se ştie, dar când iese pozitiv, lucrurile sunt clare (indiferent ce ar presupune asta, pentru că tot nu m-am lămurit cum se procedează dacă depistezi un pozitiv într-un loc… neconvenţional, gen cabinet de medic de familie sau în trafic, cum circulau imaginile cu testări în masă de la americani: chemi izoleta, punându-l să aştepte în curte/pe stradă/sală de aşteptare?; îl trimiţi acasă pe picioarele lui sperând că nu se mai întâlneşte cu nimeni pe drum?... )

30. Ieri, pe pagina oficială de Facebook a postului Antena 3 apăruse o postare (mai e şi-acum) conform căreia pe străzile Capitalei circulă TANCURI. Chiar şi presupunând că textul a fost redactat de o fătucă toantă de 19 ani care nu face distincţie între şenile şi pneuri, pentru o asemenea dezinformare ordinară un site a fost închis în prima zi după instituirea stării de urgenţă. N-ar merita şi A3 măcar o amendă pe cinste? (Care să alimenteze bugetul Sănătăţii, desigur.)

31. Apropo de amenzi, cetăţeanul acela borât care s-a filmat cu telefonul în timp ce suna la 112 să anunţe că-l doare în cur de coronavirus a fost identificat şi amendat cu… 1000 de lei, considerându-se, probabil, că, de vreme ce suna de-acasă, respectând cu stricteţe prevederile Ordonanţelor (Militare?!), nu poate fi încadrat juridic la „zădărnicirea combaterii epidemiei”, pentru care s-ar fi ales cu un binemeritat dosar penal. Cum la cocalari de genul lui „banii nu e o problemă”, iar plictiseala între patru pereţi începe să-şi spună cuvântul, să nu ne mire dacă ocupatul abuziv al liniilor de urgenţe cu glumiţe oligofrene care să atragă mii de like-uri pe Facebook va deveni sport naţional de masă .

32. Ce bine-ar fi fost ca nemernicul ăsta de coronavirus să poată fi stârpit cu arme de orice fel, convenţionale, chimice, atomice… Toate naţiunile lumii ar fi fost pregătite să-i facă faţă cu brio, nu ca acum.

33. Mă întreb câte zile (dar mai curând ceasuri) vor trece până să apară primele știri despre infractori care sună la uși pretinzând că sunt de la primărie, să facă testele alea anunțate iresponsabil cu surle și trâmbițe de Gabriela Firea și Parcă Costache.

33 bis. Ministrul Sănătății, Parcă Costache (sincer, nu i-am reținut niciodată prenumele și chiar în privința numelui aveam dubii), a demisionat. Una din puținele vești bune din ultimele zile. 

Niciun comentariu: