TRASUL DE URECHI

Se prea poate să fie numai din cauza memoriei mele slabe, dar chiar nu-mi mai amintesc vreo mişcare atât de, orişicât, spectaculoasă, în sânul indiferent cărui partid, în ultimii douăzeci de ani, precum altfel – dacă mi-ar păsa cât negru sub unghie – salutara, deşi oricum cam nedemocratica îndepărtare a lui Marian Vanghelie din fruntea PSD Bucureşti, după care să nu se explice limpede şi public, fie şi cu gogoşile aferente în astfel de situaţii, motivele măsurii. Probabil că e o nouă viziune despre “transparenţă” a reformaţilor social-democraţi conduşi de Ponta, numai buni de aliaţi nepătaţi ai liberalilor!

Asta ca să nu mai spun că pesedistul ăla din fruntea Consiliului Judeţean… Brăila parcă, pe care-l vedeam acum câteva săptămâni înjurând ziariştii mai rău ca un birjar, aproape ca Băsescu, nu ştiu să fi păţit ceva. Apropo… Pe la partidele astea moderne o mai fi existând ca sancţiune “votul de blam”, “mustrarea (scrisă) cu avertisment” sau altceva de genul “urecheală publică”? Adică nişte chestii fără niciun efect propriu-zis, dar prin care măcar de ochii lumii conducerile să se delimiteze – oarecum oficial, nu cu juma’ de gură prin vreun talk-show nocturn – de câte o puşlama de-asta, care altfel, din motive electorale şi mai ales financiare pe care doar le bănuiesc, pare indispensabilă formaţiunii respective.