FLOARE LA URECHE

Nu ştiu ce naiba m-a apucat ieri de m-am uitat la ăla care stă pe locul cui ar trebui să fie preşedinte dacă am trăi într-o ţară normală, că dor de el sigur nu-mi era. A, ba ştiu! Auzisem vag ceva despre posibila devansare a alegerilor prezidenţiale şi-am zis să văd care-i treaba. Adică ce poate să mintă ăla pe tema asta. Şi-am văzut de mi s-a aplecat!

Pe scurt, individul socoate ca total inoportună şi imposibil de realizat banala comasare a alegerilor europarlamentare de la anul cu cele prezidenţiale, în schimb i se pare floare la ureche ca, eventual într-o săptămână-două, să se întâmple următoarele: să se modifice Constituţia – astfel încât mandatul preşedintelui să fie scurtat la patru ani –, el dimpreună cu toţi cei 588 de parlamentari (abia aleşi!) să-şi dea demisiile, după care să se organizeze simultan alegeri anticipate (cu patru ani!) parlamentare, alegeri anticipate prezidenţiale şi referendumul de validare a Constituţiei, prilej cu care, colac peste pupăză, s-ar pune în practică şi rezultatul referendumului din 2009, privitor la Parlamentul unicameral cu cel mult 300 de deputaţi (chestie care am impresia că necesită şi o uşoară schimbare din temelii a Legii electorale).

Şi cică oamenii devin mai înţelepţi odată cu înaintarea în vârstă!?