PONTA ŞI CHIŢOII LUI, CASCADORII PLÂNSULUI

Stăteam într-una din zilele trecute, după ce tocmai citisem despre noile măsuri propuse de Cabinetul Ponta ÎMPOTRIVA firmelor mici, care vor fi obligate să plătească un impozit de 3% pe venit în locul celui de 16% din profit (până acum microîntreprinderile aveau dreptul să opteze între ele) şi îmi imaginam şedinţa aia de guvern la care domnii miniştri se uitau unii la alţii cu priviri bovine în timp ce scuipatul căzut din gură li se prelingea încet pe bărbii poposind într-un târziu pe costisitoarele costume de prost-gust de firmă şi nu înţelegeau de ce, în pofida socotelilor atente şi complexe făcute cu ajutorul celor unsprezece degete (după numărătoarea lor) de la mâinile fiecăruia, Bugetul tot nu se închidea cum minţiseră ei în campania electorală, fiindcă nu veneau destui bani din capitolul “impozit pe profit”. Asta până când, cel mai isteţ dintre ei, probabil chiţoiul de Finanţe, a avut o revelaţie: “Băi, fraţilor, să ştiţi că ăştia n-au profit!”.

Puse în această lumină nouă, lucrurile păreau să capete un sens. Primul care se dezmetici complet fu premierul: “’tu-le muma-n c… de nenorociţi! N-au profit?! Atunci să le impozităm venitul!”. Pe principiul “dacă n-au pâine, să mănânce cozonac!”, doar că acum trebuie de fapt să-l dea (la stat) şi pe-ăsta. Sigur, ulterior, pentru a nu fi acuzat că duce pe noi culmi ale absurdului principiile predecesorilor săi recenţi Boc şi Ungureanu, domnul Ponta o fi respins propunerile încă şi mai radicale, cum ar fi, de pildă, aceea de a se impozita de-a dreptul (şi) cheltuielile. Adică, dacă firma are venituri de 1 leu şi cheltuieli de 5, să fie impozitată cifra (de afaceri) mai mare. În paranteză fie spus, deocamdată, până-şi mai screm useliştii neuronul, “forfetarul” pedeliştilor rămâne în topul inventivităţii imbecile, pentru că ăia luau bani inclusiv de la firmele fără activitate, care n-aveau aşadar nici venit, nici cheltuieli, şi cu atât mai puţin profit, de impozitat.

Apropo de asta, chiar aseară îmi spunea un prieten că după ce şi-a suspendat activitatea firmei pe vremea lui Boc din cauza impozitului forfetar, a redeschis-o anul trecut, odată cu instalarea primului guvern Ponta şi abrogarea nenorocirii, a şi votat corespunzător în decembrie, numai că acum e hotărât să şi-o închidă dracului de tot, pentru că, în conformitate cu o altă prevedere, care – acum îmi dau seama – contrazice ultima mea frază din paragraful anterior (în sensul că useliştii şi-au scremut deja neuronul), se pare că va plăti pe garsoniera lui de bloc un impozit de zece ori mai mare decât vecinul de vizavi, doar pentru că are trecută acolo adresa firmei. Eu sper să fi înţeles el greşit, numai că în aceeaşi discuţie, un alt prieten – care, spre deosebire de primul, şi-a menţinut, cu chiu cu vai, firma deschisă şi sub jugul pedelist, iar după desfiinţarea forfetarului a avut o scurtă perioadă de înflorire în care şi-a achitat datoriile acumulate în anii precedenţi – e şi el hotărât nu doar să pună lacătul, dar să şi plece definitiv din ţară pentru că, după cum s-a exprimat, a luat cea mai mare plasă electorală (nu de-aia cu ulei şi zahăr!) din viaţa lui, la alegerile de anul trecut. Subscriu în totalitate!