ÎNTOARCEREA LA MEDIOCRITATE

Din păcate, odată cu etapa a doua, din Malaysia, a început cu adevărat sezonul de Formula 1 şi pentru echipa McLaren. Ce vreau să spun e că, după ce în urmă cu două săptămâni, la debutul oficial din Australia, cele două monoposturi au ocupat pe pistă locurile trei şi patru, iar după depunctarea lui Ricciardo chiar au avansat câte o poziţie în clasamentul definitiv, arătând, inclusiv în calificări şi antrenamentele libere, o formă care-i îndreptăţea pe fanii ca mine să spere într-un an mai bun decât ultimii, acum nu doar că au re(de)căzut în obişnuita mediocritate, încheind cursa pe locurile şase şi nouă, după o evoluţie în care nu cred să fi depăşit pe cineva, deşi tânărul Kevin Magnussen s-a zbătut cât a putut, încasând şi o pedeapsă nemeritată, în debutul cursei, după un acroşaj uşor, şi discutabil în privinţa vinovăţiei, cu Kimi Raikkonen (mai normal ar fi fost să se încadreze la “incident de cursă”, fără urmări punitive, altminteri precedentul fiind foarte păgubos într-o competiţie în care şi-aşa spectacolul e tot mai firav), dar au reapărut şi… excentricităţile de altădată, cum ar fi faptul că în calificări, în condiţii de circuit inundat de apă, cei doi piloţi (sau cei care-i sfătuiesc) s-au încăpăţânat să păstreze multă vreme (Button chiar până la capăt!) cauciucurile intermediare, cu care se scoteau timpi foarte slabi, deşi toţi ceilalţi concurenţi erau pe cele de ploaie, încât la un moment dat mă şi întrebam dacă nu cumva responsabilii team-ului britanic fac o (nouă) confuzie grotescă şi au senzaţia că se păstrează regulile din sesiunile uscate, când ultimul tip de cauciuc folosit este cel cu care obligatoriu se pleacă şi în cursă, imaginându-şi astfel că-şi creează un avantaj din punct de vedere strategic (de fapt, când calificările sunt pe ploaie, iar cursa debutează pe uscat, sau invers, regula asta e abrogată.) Asta ca să nu mai spun că în sesiunile de antrenament maşina lui Magnussen a stat mai mult în garaj, cu tot soiul de bube.

Apropo de antrenamentele libere – pe care, din cauza complotului aceluia de care am mai pomenit, dintre DigiSport, care a pierdut drepturile de transmisie pentru F1 şi Dolce Sport, care le-a câştigat, dar, pesemne, şi-a mâncat de sub unghie să achiziţioneze pachetul complet, cu tot cu antrenamente, dacă nu cumva de fapt piratează RTL-ul, care şi el difuzează numai calificările şi cursa, aşadar din cauza… eu le urmăresc pe internet, având o imagine nu cu mult mai proastă decât cea TV de la Dolce, dar (destul de uimitor) cu (şi) mai multe întreruperi –, ele mi-au dat un nou prilej să bag de seamă că nici la case mai mari inteligenţa nu dă pe dinafară. Astfel, chiar dacă se ştie foarte bine dintotdeauna că, începând de pe la jumătatea celei de-a doua, echipele testează maşinile în condiţii de cursă, cu rezervoarele de combustibil încărcate, astfel încât timpii sunt mai slabi, uneori cu până la şase-şapte secunde pe tur, grafica transmisiunii oficiale (care oricum nu înregistrează decât recordul fiecărui pilot) continuă să-i afişeze până la sfârşit pe cei din prima parte, când bolizii evoluau în ritm de calificări. Aşa se face că, aproape o oră întreagă, ecranul e încărcat aiurea cu nişte rezultate care nu mai au nicio relevanţă şi pe care ajungi oricum să le înveţi pe dinafară, fiindcă rămân neschimbate, în timp ce situația stabilită în condiţii de cursă e cu desăvârşire ignorată, deşi ar fi extrem de interesantă. Cât de greu o fi să se “reseteze” cronometrajul de pe imagini, pentru a fi consemnată aceasta din urmă?

Şi ne mai mirăm că toate schimbările din ultimii ani, concepute de marii gânditori din fruntea F1, transformă competiţia într-una din ce în ce mai plictisitoare.