Loading...
Bucureşti, România
E-mail: blogziar@yahoo.com

miercuri, 13 aprilie 2016

MARE E CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI (PROST)!

Cineva care nu ştie mai bine şi care vede subiectele derizorii dezbătute în mass-media şi pe versiunile autohtone ale reţelelor de socializare ar putea crede că în România s-au rezolvat deja toate problemele cu adevărat importante, iar standardul de viaţă e cel puţin la nivelul Elveţiei. După furtuna din paharele fumătorilor revoltaţi că nu mai au voie să-i otrăvească prin loc(al)urile publice pe cei lipsiţi de viciu, iată că a venit rândul unui videoclip cu conţinut chipurile muzical să suscite o polemică aproape la fel de stupidă.

În ceea ce mă priveşte, trebuie să mărturisesc… cu smerenie că zile în şir am înţeles greşit titlurile referitoare la piesa trupei(?) (lui) Dan Teodorescu-Taxi şi la scandalul iscat în jurul ei, care defilau pe pagina mea de Facebook şi pe care, de fapt, nu le-am citit niciodată cu atenţie, fiindcă pur şi simplu nu mă interesau, ca fiind despre moscheea mântuirii altor neamuri, ce se prefigurează a fi ctitorită în Bucureşti, tot un subiect cam de doi bani, dar măcar actual. Abia azi, mai către prânzul dimineţii, într-un acces de plictiseală, am ascultat şi eu cântăciunea, constatând cu stupoare că e sau se vrea sau, dimpotrivă, doar s-a interpretat în mod cu totul eronat drept un “manifest” împotriva Catedralei Mântuirii Neamului, “protestatarii” – altminteri, cu vreo două-trei excepţii notabile, oameni în general onorabili – trezindu-se şi ei, ca soldatul japonez, să lupte vitejeşte cu megalomanul proiect parcă ceauşist abia după ce războiul s-a terminat, construcţia fiind pe jumătate ridicată şi nemaiputându-se face practic nimic, decât, eventual, vorba cuiva, să fie transformată din mers într-un ditamai mallul, că nici alea nu par să ne mai ajungă.

Se prea poate să fiu eu egoist, însă după ce locul ei a fost stabilit (aşadar definitiv, irevocabil şi cu fundaţia turnată!) într-o zonă a oraşului (natal) în care ajung mai rar ca la Dorohoi (unde n-am fost în viaţa mea!), aşa încât, cinstit vorbind, nici nu ştiam că au început lucrările, problema catedralei nu mă mai frământă câtuşi de puţin, deşi, dacă bine îmi amintesc, la un moment dat am semnat chiar o ceva petiţie CONTRA, pe vremea când se discuta să fie amplasată în Parcul Carol, unul foarte drag mie, unde îi prefer până şi monumentul acela comunist cu înţeles necunoscut sau, în orice caz, uitat (cel puţin de mine).

Cât despre Dan Teodorescu-Taxi, care şi el m-a interesat odată, demult, când avea inspiraţie şi piese reuşite, mi se pare trist că s-a transformat într-un soi de ţepar, ca să nu spun mai rău, ale cărui tot mai rare “hituri” (recte tunuri) – de fapt aceeaşi zdrăngăneală de chitară pe câte o relativ altă lălăială mai mult recitată şi cu versuri din ce în ce mai tembele – pornesc (în mare grabă!) de la evenimente selectate în aşa fel încât să-i asigure lui o vizibilitate maximă, cel mai mizerabil exemplu recent fiind balada funerară zămislită pe cadavrele şi trupurile mutilate ale victimelor de la Colectiv. Dar ce nu face artistu’ căzut în uitare pentru aproape 500.000 de vizualizări pe Youtube şi deja peste 1.200.000 la “Despre smerenie”?

Niciun comentariu: