UN "AVATAR" CA O FLACĂRĂ VIOLETĂ

Aşa cum era de aşteptat, o catastrofă cinematografică precum “Avatar” – compendiu de plagiate nu doar după nu ştiu ce scrieri SF ale fraţilor Strugatsky, cum citeam, ci şi după multe alte filme, de la “Apocalypto” şi “Ultimul samurai” până la “Războiul stelelor” sau “Top Gun” (o scenă de zbor cu păsăroii de-un ridicol scuzabil numai dacă s-o fi vrut o parodie la celebra peliculă, dar am îndoieli serioase) şi trecând prin toate cele cu familii care au modesta căsuţă nefericit plasată, ori pe vreun zăcământ de petrol gata de a fi exploatat, ori într-o zonă unde un antreprenor fără scrupule intenţionează să construiască un modern ansamblu rezidenţial, başca muzica imitând-o jalnic pe aceea din Titanicul aceluiaşi James Cameron (care, în altă paranteză fie spus, ca mare regizor premiat şi el desigur, are talentul rar de a-i ghida pe actori spre cele mai penibile interpretări din carierele lor, dar ce mai contează) – nu putea rata Globul de Aur pentru cel mai bun film. OK, am înţeles, 3D şi tot tacâmul, dar asta e ca şi cum ai premia o carte foarte proastă numai pentru că e tipărită pe hârtie aurită. Norocul că la Oscar măcar există premii dedicate pentru imagine, costume, machiaj sau efecte speciale, pe care n-are decât să le obţină, lăsându-le pe cele importante altora, e doar iluzoriu, mă tem.

Cât despre nebunia astalaltă, de la noi, cu Prostănacul care a aruncat cu Flacăra Violetă în televiziunile pline de comentatori unul mai înţelept ca altul, care se străduiesc s-o păstreze vie cât mai multă vreme pentru tolomacii din partea greşită a ecranului, singura mea curiozitate e următoarea: între timp cozile de la vaccinarea împotriva gripei porcine s-au terminat?