Loading...
Bucureşti, România
E-mail: blogziar@yahoo.com

marți, 12 august 2014

DOLCE, DIGI, UPC, LOOK… PLUS UN CAMPIONAT DE TOT RAHATUL

Desfid pe absolut oricine, începând cu toţi retardaţii de rând care lucrează – mai cu seamă dacă o fac din convingere – pentru marii furnizori de servicii (pe retardaţii cu funcţii de conducere n-ar avea niciun rost), să-mi dea o altă explicaţie, eventual cât de vag raţională, în afara nemărginitei nesimţiri a companiilor şi a plăcerii sadice de a-şi bate joc de propriii clienţi, umilindu-i şi punându-i aiurea pe drumuri, pentru care, atunci când vrei să renunţi fie şi la cel mai mărunt dintre produsele achiziţionate, cum ar fi un amărât de decodor TV suplimentar, pe care, de pildă, nu mai ai la ce să-l foloseşti fiindcă pur şi simplu ai rămas cu un singur televizor în casă, ori la vreo extraopţiune de 5 lei, ca să nu mai vorbesc de rezilierea întregului contract, trebuie neapărat să faci cerere SCRISĂ, semnată de titular – obligat să se prezinte personal cu buletinul în copie şi original la un magazin – şi ştampilată măcar de un banal funcţionar idiot, dacă nu de vreun ditamai şef de departament, încă şi mai cretin, în timp ce atunci când, dimpotrivă, vrei să te abonezi la un nou serviciu, chiar şi mult mai costisitor, e suficient să dai un telefon, la care, după ce eşti minţit cu neruşinare, şi dobitoaca sau dobitocul cu care vorbeşti are grijă să NU îţi menţioneze niciuna dintre clauzele dezavantajoase pentru tine (alea care pe contractele scrise sunt tipărite cu caractere ilizibil de mici), afli că respectiva convorbire, eventual înregistrată (dar de înregistrare se face uz numai când se poate dovedi că nu ai dreptate într-un eventual litigiu) are valoare contractuală şi un an, sau chiar doi, de zile eşti prizonierul cu statut de sclav al societăţii. Ultimul caz concret este, fireşte, ca (mai) de fiecare dată când mă apuc să scriu despre aşa ceva, al meu. Compania nesimţită: UPC.

Povestea începe de fapt mai demult, poate chiar cu vreo doi sau trei ani în urmă, de când nici nu mai folosesc amintitul decodor suplimentar, însă, ce e drept, nu pentru că nu aş mai avea decât un singur televizor în casă, ci, oarecum dimpotrivă, pentru că am ajuns să fiu abonat la trei societăţi de televiziune prin cablu, aşa că în locul lui am conectat direct maţul de la una din celelalte două. Deoarece chiria nu era împovărătoare – chiar dacă între timp, pentru noii abonaţi, se şi ieftinise! – dar şi fiindcă în general sunt un tip cam posesiv şi îmi vine greu să renunţ la bunurile şi/sau serviciile de care beneficiez la un moment dat, am zis să-l păstrez, în caz că, la o adică, totuşi, poate…

Luna trecută însă, a apărut nebunia cu posturile de televiziune Look TV şi Look Plus, care – prin mijloace a căror (i)legalitate se află încă în atenţia organelor statului – au pus gheara pe drepturile de difuzare a partidelor din Liga I de fotbal, care Ligă, în paranteză fie spus, mă interesează cam cât negru sub unghie, în sensul că în ultimele cinci-şase ediţii se prea poate să fi văzut, cap-coadă, cel mult tot atâtea meciuri, în general marile derby-uri (alea adevărate, tradiţionale, interbucureştene, nu cine ştie ce Petrolul-Astra sau Vaslui-Oţelul) şi numai atunci când şi poziţiile în clasament ale combatantelor justificau acest statut, cumul de factori întâlnit rar în anii din urmă. Din noul sezon, de pildă, n-am văzut încă nimic, cu toate că, aşa cum voi arăta mai departe, deocamdată beneficiez de posturile amintite. Am făcut o tentativă la CFR Cluj-Steaua, dar, pe de-o parte, meciul, în cele cinci minute cât m-am uitat, s-a dovedit a fi de tot căcatul, iar, pe de alta, tot în cele cinci minute, ajunsesem deja în pragul crizei de nervi şi al vomei din pricina accentului ardelenesco-bozgoresc al celor doi comentatori.

Revenind la chestiune, trebuie să spun că UPC a fost cea dintâi mare companie de cablu care a încheiat, pe banii clienţilor, un contract cu cele două posturi din Cluuuj. Astfel, mai întâi am fost anunţat (de fapt, nici măcar atât, dar asta e altă poveste, oarecum tranşată de ANPC printr-o mult prea modică amendă) că abonamentul de bază mi se scumpeşte, volens-nolens (cu drept doar de renunţare definitivă la servicii) cu 3 lei pentru unul singur dintre ele, după care că pentru celălalt, însoţit de variantele HD ale ambelor, s-a creat o extraopţiune de 10 lei. 

Până să mă decid ce voi face în privinţa acesteia din urmă, am luat măsura contracarării scumpirii aceleia de 3 lei prin renunţarea la decodorul ţinut până acum degeaba pe 6,20 lei. Avantaj eu: 3,20 lei. Sigur, cum spuneam, cu preţul a nu mai puţin de două drumuri la cel mai apropiat de mine magazin UPC (care, în paranteză fie spus, nu e apropiat deloc), deoarece, după ce am făcut cererea aia scrisă, trebuie să aştept ca, în termen de 30 de zile, să-mi fie, cum ar veni, aprobată, după care va trebui să predau aparatul. Asta dacă nu sunt atât de comod şi de nabab încât să accept propunerea lor de a-mi trimite pe cineva să mi le ia, “serviciu” facturat însă cu 25 lei!!! Aşa nesimţire mai rar! Vorba cântecului: “americanii-s de vină, futu-i în gură să-i fut”. Că cică americani ar fi la origini UPC. În fine.

Acum, câteva cuvinte despre extraopţiune. Prima oară când a apărut, m-am pomenit cu ea nu doar în grila de programe, ci şi menţionată, în contul de client, ca serviciu de care (deja) beneficiez. Naiv cum – nici eu nu (mă-)înţeleg de ce! – încă mai sunt, în ciuda zecilor de păţanii pomenite şi în paginile blogului, mi-am zis că, de vreme ce-s client al firmei încă de pe vremea când nici nu intrase în România, fiind de fapt înghiţit de ea cu tot cu vechea societate la care eram abonat, cei de-acolo s-au gândit să nu mă treacă printre jegmăniţii de rând, ci să mi-o ofere moca, mai cu seamă că oricum am de la ei cele mai numeroase şi mai scumpe abonamente: internet, telefonie, televiziune cu o mulţime de alte extraopţiuni… Chiar le făceam în ciudă unor prieteni, care, ca mult mai pasionaţi decât mine de penibilul campionat intern de fotbal, dăduseră fuga să se aboneze. Când colo…

Fac acum o mică digresiune, strict necesară pentru a înţelege contextul, ca să notez că (tot) luna trecută, pentru prima oară în vreo 15 ani (deci inclusiv pe când UPC nici nu era încă UPC) nu mi-a venit factura în poştă. (Pentru cei uşor derutaţi, reamintesc că problemele de genul ăsta le am cu RCS&RDS). În urma sesizării făcute, am fost asigurat că nu se va mai întâmpla, iar explicaţia (cam străvezie) pentru incident a fost că se activase, iar apoi dezactivase (!), singură (!!!), opţiunea facturii electronice, care factură electronică, între noi fie vorba, nu-mi fusese trimisă nici ea.

Episodul n-ar fi fost foarte deranjant, ba chiar lăudam în sinea mea amabilitatea şi promptitudinea cu care s-a remediat problema, spre deosebire de ce mi se întâmplă la RCS, numai că, a dracului coincidenţă stranie, fix în factura aia care nu mi-a parvenit în niciun fel cică eram eu anunţat atât de scumpirea obligatorie de 3 lei, cât şi că extraopţiunea “Fotbal” îmi este furnizată gratuit doar în prima lună, după care trebuie să plătesc cei 10 lei sau, dacă nu o vreau, să anunţ eu în mod expres! (Despre practica asta, amendată şi ea de ANPC din câte am citit, am scris mai pe larg aici, unde am consemnat şi nesimţirea prin care, deşi ţi se oferă o lună gratuit, dacă faci imprudenţa să-i anunţi pe la jumătatea ei, sau chiar mai repede, că nu vrei s-o mai păstrezi începând cu luna următoare, ţi se şi scoate, imediat, înainte de încheierea perioadei promoţionale.)

Între timp, apărând amenda de la ANPC, nenorociţii de la UPC, când am sunat iarăşi să-i întreb, mi-au spus că nu e adevărat, trebuie să anunţ doar DACĂ VREAU (deci nu dacă NU vreau) extraopţiunea. Treaba e că, dintr-un motiv sau altul, eu o am în continuare, deşi n-am anunţat nimic, nici că da, nici că ba, fiindcă de fapt încă nu m-am hotărât. În factura pe luna asta, n-a apărut decât scumpirea de 3 lei, nu şi extraopţiunea de 10. În schimb, atunci când, rar, comut televizorul pe unul din posturile cu pricina, îmi apare un mesaj prin care mi se cere să butonez ca să spun dacă-l vreau sau nu. Eu însă dau doar un soi de “ignore” în urma căruia mesajul dispare, problema rămânând oarecum în coadă de peşte. Sigur, sunt perfect conştient că e posibil ca luna viitoare să mă pomenesc cu factura umflată cu cei 10 lei, dar mă risc, avantajul la UPC fiind că, măcar teoretic, după cum pretind ei, poţi să renunţi în orice moment la o extraopţiune, aşa cum poţi să o şi achiziţionezi oricând. Asta spre deosebire de Romtelecom…

La Romtelecom Dolce – unde încă mai sunt abonat, fiindcă după ce, aşa cum am tot scris, am făcut cerere de reziliere a Contractului, m-au cuprins remuşcările (v-am spus că sunt posesiv) şi am făcut una de “amânare a rezilierii” până la remedierea problemelor tehnice semnalate”, perioadă care, se pare, în accepţiunea lor e practic sine die, de vreme ce de-atunci nici că au mai dat vreun semn – extraopţiunile trebuie păstrate minimum trei luni. Până la un punct, problemele cu ăştia au fost similare. De fapt, după câteva zile în care cele două posturi, Look TV şi Look Plus, au dispărut din grilă, fiind înlocuite cu nişte mesaje în care eram informat că se negociază, au reapărut.

Toate bune şi frumoase, numai că, între timp, eu am citit în presă că şi la ăştia unul dintre ele va fi “gratis” (rămâne de văzut ce înseamnă asta!), băgat în abonamentele de bază, iar pentru celălalt va trebui să plăteşti 9,5 lei! Prin urmare, păţit cum sunt, azi dimineaţă am sunat la ei, având următorul dialog cu un funcţionar nu doar idiot, ci şi tembel:

“EU: Am sunat să vă întreb care e statutul posturilor Look. Trebuie să anunţ în mod expres că NU le vreau?

FUNCŢIONARUL NU DOAR IDIOT, CI ŞI TEMBEL (râzând): Ei, cum să anunţaţi că NU le vreţi?! Ne anunţaţi doar dacă LE VREŢI. De fapt, pe unul din ele, celălalt fiind inclus în pachetul de bază.

EU: Nu râdeţi, pentru că ştiţi foarte bine că faceţi măgăria asta prin care clientul trebuie să anunţe că NU vrea un pachet, în caz contrar considerându-se că îl vrea, şi fiindu-i tarifat în consecinţă.

FUNCŢIONARUL NU DOAR IDIOT, CI ŞI TEMBEL (de data asta serios): Da, este adevărat, dar numai atunci când e vorba de 2-3 lei. Acum e un pachet de 9 lei 50…”

Comentariile sunt de prisos. Chiar şi aşa, eu (i-)am făcut câteva, de cred că şi-a dat amărâtul cu tesla-n alea că l-a luat gura pe dinainte. Cert este că, într-un final, a rămas că nu vreau să mi se activeze extraopţiunea – care, aşa cum v-am spus, la momentul convorbirii era de fapt (re)activată – , ci “să rămână ca acum”. (Eu, iscusit nevoie mare, oarecum evaziv, că doar nu era să-i spun “scoateţi-o dracului!”.)

Ghiciţi ce! După nici o oră, la o verificare de rutină, am constatat că… postul cu pricina nu se mai regăsea în grila mea! Dacă în prima clipă m-am enervat, gândindu-mă că dacă nu m-aş fi apucat să sun poate uitau naibii de mine şi rămâneam cu postul moca, în a doua mi-am zis că, dimpotrivă, ăia care voiseră să meargă pe burtă erau ei, băgându-mi extraopţiunea pe gât, chestie pe care aş fi observat-o abia la următoarea factură. Aşa că, bine c-am sunat!

Una peste alta, dat fiind că nici în “gratuitatea” de la Romtelecom n-am nicio încredere, nu m-ar mira ca pentru celălalt post, din grila de bază, să mă pomenesc şi la ăştia cu o mărire de tarif, foarte probabil tot de vreo 3 lei, că pare un soi de monopol, astfel încât, din cauza unui campionat de tot rahatul, ca al nostru, care nu mă pasionează câtuşi de puţin, o să ajung să plătesc şase lei în plus pe abonamente. Şi asta, de fapt, pentru mai puţin de jumătate dintre meciuri, pentru că grosul va fi difuzat pe postul celălalt, accesibil numai ca extraopţiune încă şi mai scumpă!

Slavă Domnului că RCS&RDS-Digi, la care sunt de asemenea abonat, n-a ajuns la vreo înţelegere cu ceilalţi nemernici din Cluuuj şi au scos, sper eu definitiv, mizeriile alea de Look-uri din grilă!

Niciun comentariu: