TEST-GRILĂ

(Doar!) pentru că aş fi avut (în sensul de chiar aveam!) ceva cu mult mai important de făcut, dar nu aveam şi cheful şi/sau inspiraţia necesară/e, m-am pomenit că deschid/frunzăresc nişte site-uri de ştiri şi, într-un final apoteotic, citesc articolul unei (foste)… nu doar pupincuriste, că ar fi fost chiar elegant prin comparaţie cu prestaţia ei reală, ci de-a dreptul linsîncuriste băsiste, trecute, se pare, odată cu – din punctul meu de vedere – de mult defunctul (politiceşte vorbind) idol al ei, de partea poporului pesedisto-propontisto-aldist, care (articol), prin dimensiunile nefiresc de limitate ale – totuşi – enormităţilor debitate, m-a făcut să reflectez adânc în sinea mea la situaţia din ultimele zile/săptămâni/luni, proces anevoios şi obositor, în urma căruia am reuşit să nu mai înţeleg nici cât mi se păruse că (nu) înţelesesem până acum.

Aşadar, presupunând că preşedintele Klaus Iohannis chiar îşi doreşte cu adevărat alegerile anticipate [lucru de care am ajuns să mă îndoiesc; poate că vrea doar un motiv să se războiască cu pesediştii până la cele la termen, în speranţa de a-i îngropa (electoral) de tot, eventual obligându-i să-l suspende] şi că NU vrea să-l compromită definitiv pe liderul PNL, Ludovic Orban (ceea ce de asemenea nu mai sunt atât de sigur!), transformându-l în cel mai demis şi mai respins (de către Parlament) premier (desemnat) din istoria României, cu posibile spre probabile consecinţe negative şi asupra partidului pe care cumva/încă il (mai) păstoreşte (la Orban mă refer), ce anume – în afară de o crasă lipsă de bun-simţ absolut elementar – l-a împiedicat (pe Iohannis) ca, după trecerea moţiunii de cenzură, să numească pentru formarea noului guvern (fie şi, sau mai ales de sacrificiu) un alt liberal – fie notoriu, gen Raluca Turcan, dacă interesele o cereau, fie, aparent mai logic, necunoscut –, astfel încât, de pildă, să închidă gura pesediştilor, văduvindu-i de orice pretext, oricât de anemic (aşa cum oricum şi este acum) de a apela la CCR, după care, odată respins respectivul efectiv nou premier-desemnat (eventual inclusiv cu ajutorul PNL însuşi, cum se pare că se va proceda cu bietul Orban), să îl/o propună pentru a doua oară (tot) pe el/ea (recte Turcan sau necunoscutul), sau – şi mai de bun-simţ, constituţional şi ideal pentru închiderea gurilor pesediste – un altul (din câte ştiu, Constituţia nu e atât de absurdă încât să impună respingerea ACELUIAȘI premier de două ori), care, odată picat/ă (a doua oară) să deschidă în mod natural calea către anticipate?

a. Interesele (obscure)
b. Ticăloșia (crasă)
c. Prostia (pură)