STRATEGII, LĂTRĂI, TIKTOK

Întotdeauna mi s-a părut fascinant cum doi oameni, sau grupuri, pot să ajungă la aceeași concluzie, și să pară, cel puțin pentru o vreme, că sunt întru totul de acord unul cu altul, folosind însă raționamente (sigur, la unii sunt silogisme, iar la ceilalți sofisme) și premise complet diferite, sau, și mai izbitor, să constate o aceeași realitate obiectivă, intrinsecă, vădită și imposibil de contestat, dar să-i găsească explicații (recte „explicații”) diametral opuse.

Așa, de pildă, realitatea obiectivă, intrinsecă, vădită și imposibil de contestat a rezultatului dezastruos din alegerile prezidențiale obținut de PNL continuă să fie „explicată” de lătrăii din partid prin asocierea cu PSD, astfel încât mai au și satisfacția de a clama că au tras semnale de alarmă încă dinainte ca ea să se petreacă, asta deși, în opinia mea, adevăratul motiv al acestui rezultat este, dimpotrivă, faptul că de la un moment dat, curând după alegerile europarlamentare și locale din vară, când cele două partide au obținut scoruri chiar peste așteptări deși erau împreună la guvernare deja de vreo trei ani, liberalii s-au încăpățânat să-și tragă rafale de gloanțe în picior, reușind, pesemne, să demonstreze cât de nenorociți sunt și au fost acești parteneri și cât de tâmpiți au fost ei înșiși, liberalii, să se asocieze atâta amar de vreme cu ei, astfel încât până la urmă oamenilor li s-a luat și de unii, și de alții, și au optat... pentru a treia cale.

Un alt caz, încă și mai actual, se petrece zilele astea, când (in)decizia PSD de a nu-și anunța poziția față de candidații din finala prezidențială decât după alegerile parlamentare este explicată (și chiar, cumva, salutată) de unii prin faptul că social-democrații și-ar dinamita propriul electorat dacă l-ar îndemna (deja) să voteze cu Lasconi, cea al cărei unic program din campanie a fost să demonstreze, și ea, că PSD e ciuma roșie, astfel încât acum ar fi ca și cum „ciumații” ar linge scuipatul ei, cu consecințe electorale catastrofale, când, de fapt, în opinia mea, adevărata strategie a pesediștilor are la bază bănuiala, dacă nu și certitudinea că măcar o (bună) parte dintre cei care l-au votat în primul tur pe Georgescu sunt, de fapt, alegători tradiționali ai PSD, pe care partidul i-ar pierde pentru alegerile parlamentare de duminică în cazul unui îndemn prematur de a o vota pe Lasconi.

Acum, trecând peste faptul că, optând pentru această variantă, pesediștii se expun riscului de a fi anatemizați și catalogați, o dată în plus și aparent cu mai mult temei decât până acum, drept ciuma roșie, dispusă la un blat cu extremiștii, ceea ce ar putea, dimpotrivă, să le dăuneze din punct de vedere electoral în partea de votanți... radical democrați, ea este, poate în mod paradoxal, absolut benefică și sănătoasă pentru societate, deoarece, presupunând, pe bună dreptate, cum am mai menționat, că mulți dintre votanții lui Georgescu sunt simpatizanți PSD, anunțul prematur al pesediștilor în favoarea lui Lasconi ar face ca toți aceștia să se îndrepte către AUR și ȘOȘ(oacă), îngroșându-le substanțial procentele din parlament, dat fiind că sunt opțiunile cele mai apropiate de „viziunile” lui Georgescu, care nu are partid.

Cu alte cuvinte, decât să crească procentele AUR și ȘOȘ, cred că e, totuși, preferabil să se mențină la cote cât de cât normale cele ale PSD, care este, totuși, un partid cu adevărat democratic, proeuropean și pro-NATO, în ciuda aberațiilor de campanie electorală ale adversarilor (și chiar aliaților!) lor, care, la fel ca și cea mai mare parte a jurnaliștilor și „analiștilor” din presa „obiectivă” și „independentă” (adesea doar de bun-simț), după ce s-au jucat de-a democrația și alegerile, permițându-și să arunce cu lejeritate în spațiul public tot felul de acuzații nefondate și, de multe ori, pur și simplu calomnioase doar ca să facă pace când le vine la socoteală să intre la guvernare unii cu alții, pe sistemul „pupat toți piața endependenți”, acum schelălăie și se milogesc de alegători să-i scoată din căcatul și mai mare și urât mirositor în care ar putea să-i bage „suveraniștii”.

 

P.S. Apropo de dezbaterea aceasta tot mai absurdă privitoare la TikTok, care ar trebui, vezi Doamne, chiar și în opinia unor vajnici așa-zis democrați, ori să fie interzis cu totul, ori măcar cenzurat strașnic, vreau să spun că eu, care nici n-am aplicația cu pricina, n-am văzut declarațiile scandaloase ale lui Georgescu decât la televizor, în interviuri luate lui ba la TVR, ba la Antena 3, va la B1TV, ba la Digi 24, în general în urmă cu niște ani, dar adesea fără să ni se precizeze când, cu toate că, de pildă, una e să fii supărat pe NATO și pentru banii grămadă alocați Apărării pe vremea când părea că am atins dezideratul unei păci măcar continentale, dacă nu planetare [încât un fost bun prieten de-al meu se (și mă) întreba, glumeț și mai degrabă retoric, pe vremea când Putin venea la București cu ocazia reuniunii organizației, de ce naiba n-o adera și Rusia la ea, iar eu apăram, totuși, rațiunea ei de a mai exista spunând, mai în glumă, mai în serios, că poate să ne prindă bine și dacă ne atacă extratereștrii, că alți dușmani apropiați nu părea să mai avem] și alta după izbucnirea războiului de neimaginat din Ucraina.

Ce vreau să spun e că, în aceste condiții, mi s-ar părea la fel de absurd de îndreptățit (adică absolut deloc) să se ceară și închiderea sau cenzurarea posturilor cu pricina, când, de fapt, problema nu e mediul prin care se propagă aberațiile, ci persoana care le debitează și care poate fi trasă la răspundere indiferent că e vorba de TikTok, ziare, televiziuni sau portavoce în piața publică.