Loading...
Bucureşti, România
E-mail: blogziar@yahoo.com

luni, 2 martie 2015

MAI SIGUR CA MOARTEA

Tocmai am terminat de ascultat, în primă (adesea şi-aia doar pe jumătate!) şi, mai cu seamă, ultimă audiţie (cu o excepţie!), cele, din fericire, nici mai mult, dar, din păcate, nici mai puţin de douăsprezece piese calificate sau, mă rog, reţinute, de nu mi-e clar cine (dar aş putea afla dacă m-ar interesa cu adevărat), pentru Selecţia Naţională a Eurovision, ce se va desfăşura duminică (?!), 8 martie, la Sala Polivalentă din – hodoronc-tronc – Craiova.

Prima certitudine este că nici anul acesta nu vom câştiga marele trofeu. A doua e că, totuşi, dacă nu-şi bagă coada în mod strategic şi profund interesat “juriul de specialitate” sau vreun Horia Moculescu în pragul senilităţii, şi dacă nu cumva panţuştii şi panţuştile alea care mai concurează, şi de care personal n-am auzit, au milioane de fani imberbi şi retardaţi gata să sară cu câte cinşpe SMS-uri de căciulă la vot, iar la Viena femeii cu barbă de anul trecut vom trimite singura cât de cât melodie, cea interpretată de (aceeaşi) Luminiţa Anghel, ne putem plasa, cu puţin noroc (gen poziția de pe care intrăm în competiție) şi concurenţă slabă, în prima jumătate a finalei.

Sigur că “A Million Stars” (sper că acolo vom scrie corect, cu majuscule, titlul piesei, nu ca pe site-ul TVR!) compusă de Andrei Tudor pe un text de Cristian Faur (de obicei nu era invers?!) e departe de a fi o capodoperă, dar măcar are un sound închegat (chiar dacă şi cu ceva rezonanţe cam… balcanice, în special la început), cu trei-patru linii melodice distincte, marcate prin ruperi de ritm bine controlate şi măcar e inspirată, pe ici, pe colo, dintr-o bucată câştigătoare cândva, nu din cele de mijlocul spre coada clasamentului, la oricare ediţie, aşa cum sunt restul, cu excepţia celor catastrofale de-a dreptul. Oricum, la o a doua audiţie sună aproape binişor, ceea ce e la fix, dat fiind că în Austria va trece printr-o semifinală. La a treia e deja cam plictisitoare, dar nu mai contează.

Pe de altă parte, va trebui să vedem cum se prezintă interpreta pe scenă, live şi aşa mai departe, chiar şi la… Craiova (?!), fiindcă eu unul am mai luat o dată plasă, prin 2009, cu melodia “Pleacă”, a lui Cornel Ilie, de la Vank (și/sau Vunk), interpretată de o oarecare Tina, care le zicea binişor pe versiunea de studio, dar când a apărut în carne şi oase, la finala naţională, suna ca o mâţă strivită îndelung de buldozer. Că între timp piesa, prelucrată (nici măcar într-un sens bun!), a devenit mare şlagăr pe la posturile naţionale de radio, de o mai aud şi acum, uneori, la aparatul din lift (v-am povestit cândva despre el) nu mai are nicio relevanţă. Atunci ne-am potcovit cu ceva Elenă Gheorghe şi “The Balkan Girls” de toată jena, ceea ce sper din suflet să nu se mai întâmple anul acesta!




P.S. Aşa, în caz de Doamne fereşte!, ar mai fi vreo două-trei piese care măcar aduc, fie şi vag, a muzică: cele interpretate de Cristina Vasiu (“Nowhere”), Ovidiu Anton (“Still Alive”) şi Tudor Turcu (“Save Us”), dacă nu cumva, între timp, compozitorul celei din urmă e dat în judecată de fetele de la “t.A.T.u”. Cu ele (la piese mă refer, nu la fete!) am putea devansa măcar Franţa, tradiţionala ocupantă a ultimului loc şi, poate, Marea Britanie, la mare luptă cu Germania.

Niciun comentariu: