O MINTE CĂLĂTOARE

Presupun că, la o adică, s-ar putea aduce şi unul sau două argumente aproape raţionale şi de bun-simţ împotriva cotei unice de impozitare şi în favoarea celei progresive, însă în niciun caz acela, mai degrabă caraghios, invocat aseară, într-una din exasperant de numeroasele emisiuni televizate la care e invitat în ultimul timp, de pesedistul Alexandru Athanasiu, şi anume că “oamenii cu mai mulţi bani consumă mai multe servicii publice”, pentru că, de pildă… călătoresc mai mult!

Lucrurile stau taman invers. Dincolo de faptul, adesea explicat (dar fără succes se pare), că oricum în valoare absolută banii plătiţi prin impozite de cei cu venituri mari sunt şi ei mai mulţi, chiar la o cotă unică, în principiu tocmai aceşti oameni pe de-o parte beneficiază, dimpotrivă, de mai puţine servicii publice, pentru că-şi pot permite, de exemplu, să apeleze la instituţiile de învăţământ, medicale etc. private, în locul celor subvenţionate, iar pe de alta, consumul lor fiind mai mare (inclusiv cu călătoriile!), contribuie mai mult la veniturile statului din colectarea de TVA şi alimentează profiturile, impozabile şi ele, diferiţilor agenţi economici. Aşa că domni ca Athanasiu ar trebui să se mărginească la argumentele bazate pe “solidaritate”.