GUVERNUL PONTA III
Excelentă pledoaria făcută ieri de Traian Băsescu pentru reîntregirea salariilor: vor creşte consumul şi, implicit, încasările la buget din TVA, vor veni mai mulţi bani la fondul de sănătate şi cel de pensii… Adică exact aceleaşi argumente care demonstrau (şi) cu doi ani în urmă că tăierea lor, iniţiată şi practic pusă în aplicare de acelaşi Traian Băsescu, a fost o imbecilitate desăvârşită şi o catastrofă economică! Iată un om care nu se sfieşte să recunoască faptul că a învaţat noţiuni elementare de aritmetică, precum adunarea şi scăderea, la frageda vârstă de 60 de ani! Într-un an-doi să nu ne mirăm dacă o să înveţe pe de rost şi tabla înmulţirii!
Nu ştiu ce se întâmplă (cu mine?!), dar, pe lângă cele de mai sus, tot ieri a trebuit să-i mai dau o dată dreptate celui dintâi cumpărător din hipermarketurile ţării, atunci când a declarat solemn, cu mâna pe doza de bere, că o eventuală cădere a Guvernului Ponta la votul de învestitură din Parlament i se pare un dezastru, deoarece s-ar prelungi criza politică. De altfel, cam ăsta e unul din cele doar două motive pentru care şi eu, în măsura în care mă mai interesează aşa ceva, mi-aş dori ca noul guvern să treacă, în ciuda nenumăratelor bâlbâieli din ultimele doar câteva zile, de când a fost anunţat, a programului de guvernare precar şi pe alocuri îngrijorător, a mândriei cu care premierul (şi-)a reafirmat, nu mai departe de aseară, orientarea DE STÂNGA şi a faptului că, iată, riscă să intre în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai remaniat guvern încă neînvestit, cu deja doi foşti viitori miniştri schimbaţi şi un al treilea păstrat mai degrabă din încăpăţânare.
Celălalt motiv ar fi că mi se pare totuşi preferabil să avem până la alegeri un guvern format de o coaliţie cu şanse mari de a rămâne la putere şi după ele, fiindcă va fi poate mai puţin tentat să arunce în stânga (mai mult) şi în dreapta (mai puţin) cu pomeni electorale de toate soiurile, pe principiul “după noi potopul”, cum sigur ar fi făcut-o un guvern al fostei (?) majorităţi portocalii. Şi spun “fostei (?)”, pentru că deocamdată, cel puţin până după votul de azi, USL a demonstrat că are doar o anti-majoritate conjuncturală, cea care a debarcat Guvernul Ungureanu.
Nu ştiu ce se întâmplă (cu mine?!), dar, pe lângă cele de mai sus, tot ieri a trebuit să-i mai dau o dată dreptate celui dintâi cumpărător din hipermarketurile ţării, atunci când a declarat solemn, cu mâna pe doza de bere, că o eventuală cădere a Guvernului Ponta la votul de învestitură din Parlament i se pare un dezastru, deoarece s-ar prelungi criza politică. De altfel, cam ăsta e unul din cele doar două motive pentru care şi eu, în măsura în care mă mai interesează aşa ceva, mi-aş dori ca noul guvern să treacă, în ciuda nenumăratelor bâlbâieli din ultimele doar câteva zile, de când a fost anunţat, a programului de guvernare precar şi pe alocuri îngrijorător, a mândriei cu care premierul (şi-)a reafirmat, nu mai departe de aseară, orientarea DE STÂNGA şi a faptului că, iată, riscă să intre în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai remaniat guvern încă neînvestit, cu deja doi foşti viitori miniştri schimbaţi şi un al treilea păstrat mai degrabă din încăpăţânare.
Celălalt motiv ar fi că mi se pare totuşi preferabil să avem până la alegeri un guvern format de o coaliţie cu şanse mari de a rămâne la putere şi după ele, fiindcă va fi poate mai puţin tentat să arunce în stânga (mai mult) şi în dreapta (mai puţin) cu pomeni electorale de toate soiurile, pe principiul “după noi potopul”, cum sigur ar fi făcut-o un guvern al fostei (?) majorităţi portocalii. Şi spun “fostei (?)”, pentru că deocamdată, cel puţin până după votul de azi, USL a demonstrat că are doar o anti-majoritate conjuncturală, cea care a debarcat Guvernul Ungureanu.
2 comentarii:
eu nu inteleg atunci, daca tot exista atatia experti care spun ca consumul ne scoate din criza, de ce nu marim de zece ori salariile, ca sa putem cumpara de toate, iar incasarile la buget ar fi la nivelul tarilor nordice.
@berenger
OK, am consemnat că nu înţelegi.
Trimiteți un comentariu