LUCRURILE BUNE ŞI EFECTELE LOR DĂUNĂTOARE
Ori de câte ori citesc despre cel mai recent studiu ştiinţific al unei echipe de cercetători (de obicei americani sau englezi) de la o prestigioasă universitate, în legătură cu efectele unui aliment sau unei anumite activităţi asupra sănătăţii, aflu cu stupoare că el contrazice radical rezultatele celui precedent.
Să luăm, de pildă, ouăle. Dacă până la un moment dat toţi specialiştii au convingerea că ele determină creşterea colesterolului, fiind total contraindicat consumul a mai mult de unul pe săptămână, brusc se descoperă că, dimpotrivă, consumul a cel puţin două pe zi duce la... scăderea colesterolului! Niciodată, niciun astfel de studiu nu va pune în evidenţă faptul că elementul analizat pur şi simplu n-are niciun efect spectaculos asupra sănătăţii, nici benefic, nici malefic; e ori foarte bun, ori foarte rău, şi, repet, întotdeauna invers decât se ştia până atunci. Carnea de vacă: e când aliatul perfect împotriva cancerului, când îl provoacă. Guma de mestecat: când apără de carii, când le favorizează apariţia; când întăreşte maxilarul, când îl şubrezeşte. Tot aşa, o viaţă sexuală activă a bărbaţilor de peste 50 de ani, când îi predispune la afecţiuni ale prostatei, când îi fereşte de ele. Iar exemplele pot continua la nesfâşit...
Asta ca să nu mai spun că după ce un studiu recomandă, să zicem, cura de ridichi pentru tratamentul gutei, până să apară cel care va evidenţia efectul nefast al aceloraşi ridichi asupra aceleiaşi gute, apare unul care demonstrează fără putinţă de tăgadă că excesul de ridichi duce la apariţia calviţiei; aşadar, o vreme pari pus în situaţia de a alege ce preferi: să scapi de gută, dar să cheleşti, sau să-ţi păstrezi podoaba capilară, dar şi guta?
Eu suspectez că aceste riguroase cercetări ştiinţifice se desfăşoară cam aşa: pentru a vedea ce impact are consumul de prune asupra sănătăţii umane, se iau un grup de subiecţi, bine definit în privinţa numărului şi a structurii de vârstă şi pe sexe, căruia i se administrează regulat fructe proaspete, magiun şi alte preparate din prune, şi un grup configurat identic cu primul, căruia nu i se administrează. După un interval anume de timp se notează rezultatele. Astfel, dacă în cadrul primului grup, trei dintre subiecţi au făcut guturai, pe când în al doilea boala nu s-a manifestat, concluzia este că prunele au o certă influenţă în apariţia guturaiului. Pe de altă parte, dacă în al doilea grup, spre deosebire de primul, doi indivizi sunt implicaţi în accidente rutiere, rezultă că un consum regulat de prune previne acest risc.
Să luăm, de pildă, ouăle. Dacă până la un moment dat toţi specialiştii au convingerea că ele determină creşterea colesterolului, fiind total contraindicat consumul a mai mult de unul pe săptămână, brusc se descoperă că, dimpotrivă, consumul a cel puţin două pe zi duce la... scăderea colesterolului! Niciodată, niciun astfel de studiu nu va pune în evidenţă faptul că elementul analizat pur şi simplu n-are niciun efect spectaculos asupra sănătăţii, nici benefic, nici malefic; e ori foarte bun, ori foarte rău, şi, repet, întotdeauna invers decât se ştia până atunci. Carnea de vacă: e când aliatul perfect împotriva cancerului, când îl provoacă. Guma de mestecat: când apără de carii, când le favorizează apariţia; când întăreşte maxilarul, când îl şubrezeşte. Tot aşa, o viaţă sexuală activă a bărbaţilor de peste 50 de ani, când îi predispune la afecţiuni ale prostatei, când îi fereşte de ele. Iar exemplele pot continua la nesfâşit...
Asta ca să nu mai spun că după ce un studiu recomandă, să zicem, cura de ridichi pentru tratamentul gutei, până să apară cel care va evidenţia efectul nefast al aceloraşi ridichi asupra aceleiaşi gute, apare unul care demonstrează fără putinţă de tăgadă că excesul de ridichi duce la apariţia calviţiei; aşadar, o vreme pari pus în situaţia de a alege ce preferi: să scapi de gută, dar să cheleşti, sau să-ţi păstrezi podoaba capilară, dar şi guta?
Eu suspectez că aceste riguroase cercetări ştiinţifice se desfăşoară cam aşa: pentru a vedea ce impact are consumul de prune asupra sănătăţii umane, se iau un grup de subiecţi, bine definit în privinţa numărului şi a structurii de vârstă şi pe sexe, căruia i se administrează regulat fructe proaspete, magiun şi alte preparate din prune, şi un grup configurat identic cu primul, căruia nu i se administrează. După un interval anume de timp se notează rezultatele. Astfel, dacă în cadrul primului grup, trei dintre subiecţi au făcut guturai, pe când în al doilea boala nu s-a manifestat, concluzia este că prunele au o certă influenţă în apariţia guturaiului. Pe de altă parte, dacă în al doilea grup, spre deosebire de primul, doi indivizi sunt implicaţi în accidente rutiere, rezultă că un consum regulat de prune previne acest risc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu