SLAVĂ DOMNULUI, DEOCAMDATĂ A MURIT DOAR SPECTACOLUL!

Sigur că aş avea şi lucruri mai bune de făcut, însă în general nu prea am chef de ele, iar pe de altă parte chiar îmi place să urmăresc la televizor competiţiile de schi alpin. Zilele acestea de pildă, mă uit la Campionatele Mondiale de la Val d’Isere, dar mă enervează teribil că gazdele franceze, probabil în speranţa de a face probele cât mai spectaculoase, le-au programat pe nişte pârtii absolut criminale, astfel încât la slalomurile super-uriaşe masculin şi feminin, cel puţin un sfert dintre concurenţi, inclusiv o mulţime de favoriţi, au abandonat!

În plus, chiar şi cei care au terminat cursa cu oasele întregi arătau pe schiuri exact la fel de stângaci ca mine, cu singura deosebire că eu arăt aşa chiar şi când stau, nu doar când încerc să mă avânt la vale, şi asta pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, care e puţin mai mică decât movila de moloz din faţa spatelui blocului meu, unde tocmai s-a deschis un şantier. Per ansamblu însă, spectacolul a fost aproape la fel de comic, în loc să fie mult mai pasionant.