Inculpat, deci vinovat!

Personal, sper din suflet ca Adrian Năstase să fie vinovat măcar într-unul dintre dosarele în care e cercetat. Să fie vinovat, nu doar să fie găsit vinovat. Asta pe de-o parte pentru că, pur şi simplu, personajul în cauză îmi este antipatic, iar pe de alta pentru binele Justiţiei româneşti care, în caz contrar, s-ar dovedi că nu a făcut decât să hărţuiască degeaba, timp de doi ani până acum şi cine ştie câtă vreme de-acum înainte un om nevinovat.

Până una alta însă, m-am lămurit o dată în plus ce fel de Ministru al Justiţiei am avut în persoana doamnei Monica Macovei. Într-o apariţie televizată, săptămâna trecută, domnia sa, referindu-se la o alta, anterioară, în cadrul aceleiaşi emisiuni, a domnului Năstase, s-a exprimat în felul următor: “am refuzat să mă uit, fiindcă nu înţeleg de ce un inculpat trimis deja în judecată în două dosare are ce să ne spună în mod obiectiv”. Cu alte cuvinte, pentru doamna Macovei prezumţia de nevinovăţie e doar un basm. Din partea dânsei, domnul Năstase, o dată inculpat, să zică bogdaproste că nu e umflat în plină stradă şi azvârlit în ocnă, nici vorbă să mai fie şi ascultat în ce are de zis.

Din când în când, cineva ar trebui să le mai atragă atenţia chiar şi miniştrilor de justiţie, foşti, în funcţie sau... viitori, că orice om, atâta vreme cât nu s-a pronunţat o sentinţă definitivă de condamnare împotriva lui, este la fel de nevinovat ca ei înşişi. Oricum, felul în care vede lucrurile fostul procuror Monica Macovei explică multe din cele ce continuă să se întâmple în Justiţie chiar şi după mult lăudatul ei mandat ministerial.