EPISTOLE

Privit dintr-un anumit punct de vedere, interminabilul conflict pe tema suspendării lui Băsescu şi a referendumului pare să se dispute între două categorii distincte de personaje (politice): unele care sunt în stare să compună scrisori de văicăreală şi protest adresate feluritelor comisii şi comitete internaţionale şi altele care nu sunt în stare.

Aşa de pildă, dacă preşedintele Curţii Constituţionale a putut să se plângă oficial Comisiei de la Veneţia că aude voci care-l ameninţă şi-l presează, nimeni din tabăra cealaltă nu s-a învrednicit să-i scrie aceleiaşi Comisii (a cărei principală menire pare să fie aceea de a emana recomandări pe care nimeni din România nu le bagă în seamă!) pentru a-i atrage atenţia că are de-a face cu o instituţie care a introdus un prag absurd şi în orice caz “nerecomandat” chiar de Comisie (!) la referendumul din 2012 după ce acceptase scoaterea lui la cel din 2007 şi care îşi contrazice flagrant deciziile de la o zi la alta prin “erate” obscure apărute efectiv peste noapte la sugestia sau de-a dreptul ordinul unui cetăţean direct vizat de ele.

Sigur, până în urmă cu câteva zile aş fi putut crede că reţinerea actualilor guvernanţi în a recurge şi ei la astfel de epistole are la bază porniri nobile, cum ar fi grija pentru imaginea ţării în lume, şi aşa terfelită cumplit de ceilalţi, însă l-am auzit pe Crin Antonescu exprimându-se limpede în favoarea unor asemenea demersuri. Faptul că ele întârzie să se concretizeze e semn că fie într-adevăr useliştii au dificultăţi majore să se exprime şi în scris, nu doar prin gargară la televizor, fie (aşa cum – fără să fiu un adept al teoriilor conspiraţioniste – înclin tot mai mult să cred), prin periplul său european dinainte de referendum, Victor Ponta a primit mesaje ferme şi clare de la înalţii oficiali cu care a intrat în legătură că useliştii au voie să se joace cum şi cam cât vor ei de-a suspendarea şi demiterea preşedintelui, dar cel târziu prin toamnă Traian Băsescu trebuie să fie înapoi la Cotroceni, altminteri se lasă cu sancţiuni drastice, fără precedent pentru România. Aşa s-ar explica şi “ezitările” guvernului din ultima vreme.