A doua “demisie”

Mai toate ziarele de astăzi publică pe prima pagină declaraţia lui Traian Băsescu făcută ieri, la întâlnirea cu repezentanţii presei străine în România, conform căreia dacă va pierde la referendumul din 19 mai se va retrage din viaţa politică.

Desigur, după episodul celor “5 minute”, orice fel de declaraţie venită din partea preşedintelui suspendat trebuie privită cu multă circumspecţie. Dacă atunci multă lume a aşteptat calupuri întregi de câte 5 minute, răsfirate pe parcursul câtorva zile, nefiind foarte clar dacă ele trebuie socotite începând din momentul anunţării votului din Parlament, al întocmirii actelor oficiale de suspendare, al pronunţării verdictului Curţii Constituţionale, al publicării lui în Monitorul Oficial ş.a.m.d., nici acum lucrurile nu sunt foarte limpezi.

Prima întrebare care se pune ar fi ce înţelege domnul Băsescu prin pierderea referendumului? După cum am mai spus, demiterea domniei sale este practic imposibilă în condiţiile actualelor prevederi legale. În schimb, din punct de vedere moral şi al legitimităţii există mai multe modalităţi de a “pierde”, începând de la neprezentarea electoratului la urne într-o proporţie semnificativă, astfel încât referendumul să poată fi validat, trecând prin obţinerea unui număr de voturi mai mic decât cel din 2004, chiar şi în al doilea tur, care i-a permis accederea în funcţie şi terminând cu înregistrarea unui scor negativ, în care voturile pentru demitere sunt mai numeroase decât cele împotriva ei.

Părerea mea este că susţinătorii lui Traian Băsescu nu au motive temeinice să intre în panică. De vreme ce domnia sa a găsit pretexte, oricât de cusute cu aţă albă, pentru a se răzgândi în privinţa primei (?) “demisii”, acum îi va fi chiar mai uşor să o dea la întors. Singurul scop al declaraţiei de ieri a fost să mai creeze ceva emoţie în rândul fanilor săi în încercarea de a-i determina să iasă masiv la urne întru salvarea propriei imagini.