Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o!

Orice om cu un minimum de bun-simţ şi care se străduieşte să fie cât de cât obiectiv trebuie să recunoască faptul că la originea crizei care continuă să zguduie din temelii lumea noastră politică se află preşedintele Traian Băsescu. Nu-i mai puţin adevărat că de la un moment dat adversarii săi, în frunte cu cel mai temut dintre ei, premierul Tăriceanu, s-au lăsat angrenaţi în acest scandal păgubos pentru toată lumea, refuzând cu încăpăţânare să-şi asume rolul celui mai deştept, care cedează primul.

Din punctul de vedere al partizanilor domnului Băsescu, scuza atitudinii sale de jucător hiperactiv o reprezintă ambiţia, altminteri întru totul lăudabilă, de a schimba faţa politicii autohtone, curăţind-o o dată pentru totdeauna de “oligarhi”, “băieţi deştepţi”, “grupuri de interese” şi toate celelalte rele ce compun “sistemul ticăloşit”. Din nefericire, constatăm că efectul nu este deloc cel scontat.

Săptămâna trecută, agenţia de evaluare “Standard&Poor’s” a găsit de cuviinţă să ne scadă, după nouă ani (!), ratingul de ţară, de unde ar cam reieşi că până acum specialiştii de acolo nu înţeleseseră cât de gravă este situaţia din România. Într-o eroare similară par a se fi aflat şi oficialităţile europene care ne-au acceptat în UE, în timp ce singurul om cu scaun la cap din lume, conştient de dezastrul reprezentat de corupţia generalizată de pe meleagurile dâmboviţene este – nu-i aşa? – domnul Băsescu!

Lăsând gluma la o parte, e limpede că abia odată cu accentuarea crizei şi creşterea instabilităţii politice, reflectată mai ales de instalarea noului guvern "ultraminoritar", observatorii străini încep să se îngrijoreze cu adevărat. Lucru care ar trebui să-i dea de gândit domnului preşedinte şi să-l facă să priceapă că uneori mai binele este duşmanul binelui.