Loading...
Bucureşti, România
E-mail: blogziar@yahoo.com

joi, 29 martie 2007

De la coada câinelui la coada de peşte

În privinţa restructurării Guvernului, domnul Tăriceanu continuă să se învârtă în jurul cozii, numai că cel puţin deocamdată nu pare a fi vorba despre una de câine, ci mai degrabă de peşte. Un întreg bestiar! Iar dacă bietul maidanez liberal, hăituit de toată lumea şi alungat de colo colo cu pietre, ultimatumuri şi fel de fel de condiţii, riscă să sucombe de lungul drum alături de şi între partidele de sorginte fesenistă, apar tot mai mulţi analişti şi politicieni care să moară chiar de grija lui.

De pildă, doamna Corina Dragotescu se arăta revoltată, în direct, la o “Ultimă oră” nu tocmai de vârf, că PNL calcă peste cadavrul de mult intrat în descompunere al moralităţii politice, fiind pe cale să se alieze cu un partid de stânga – în speţă PSD – trădându-şi totodată partenerul alături de care a pornit la drum în 2004, lucru care printre altele îi va atrage o sfântă mânie liberală chiar din partea celor mai înfocaţi suporteri şi alegători. Ca o autentică femeie românească, apriga jurnalistă subscrie probabil la principiul că ce a unit, dacă nu Dumnezeu, măcar ofiţerul stării civile, nu poate fi desfăcut de un simplu om, oricât de tăricean, antonesc sau orban, aşa încât, la fel cum o nevastă bătută, înjurată, scuipată şi înşelată ani de-a rândul de un soţ alcoolic şi imoral va fi tot ea condamnată de societate în clipa când sătulă de toate astea îşi va lua lumea în cap, va divorţa şi îşi va găsi un alt iubit, şi peneliştii apar în ochii dânsei drept singurii vinovaţi de despărţirea politică ce se prefigurează.

Unde mai pui că, dacă e să vorbim despre escapade şi tăvăleli prin căpiţele de fân ale diferitelor guverne post-decembriste cu flăcăii tomnatici şi stângişti, liberalii nu mai fac de multă vreme o figură de fecioară neprihănită, încă de prin 1991-92, de când ministru al Justiţiei devenea domnul Mircea Ionescu-Quintus, sau din timpul COCOPO-urilor CDR-USD, ca să nu mai spun de epoca Valeriu Stoica-PSD. Şi cu toate astea, electoratul lor, cel autentic, nu tocmai numeros, dar fidel, de 7-8 %, îi înţelege şi îi acceptă şi aşa, cu onoarea şi lenjeria intimă pătate de roşu.

Iar dacă e să fim drepţi până la capăt, dragă doamnă Dragotescu, prin ce Internaţională le putrezeau oasele popularilor pedişti de astăzi în 2003, când s-a înfiinţat Alianţa DA? Nu cumva tot prin aia pe unde se uniseră cu proletarii din toate ţările şi redeveniseră fraţi într-ale socialismului cu faţă umană cu vechii lor tovarăşi fesenisto-pesedişti? Ba bine că nu!

Niciun comentariu: